Dunedin – Tărâmul leilor de mare și a celor mai frumoase peisaje văzute de un geograf.

45 de zile la capătul pământului – Partea VI

Salutări dragilor, încă ne aflăm pe tărâmul Noii Zeelande. După explorarea insulei nordice, drumul mă duce spre sud. Aici trebuia să fiu găzduit de o româncuță, care drăguța de ea mi-a zis cu 3 zile înainte de sosirea mea în Dunedin (respectiv 5 zile înainte de Revelion), că nu o să îmi mai fie gazdă. Grozav, acuma stai tu Florine și găsește hotel ieftin în perioada asta! Dar am găsit soluția din mers, am petrecut vreo 4 zile în orașul Dunedin.

Un oraș nemaipomenit, un stabiliment creat de poporul scoțian, pe teritoriul Noii Zeelande. Orașul în sine este drăguț, cu multă vegetație și parcuri amenajate în proximitatea lui. Cu deschidere spre ocean, acest oraș te-ar încânta atât cu peisajele sale, dar și cu diversele specii de animale.

Cu aceste crieterii importante, în mentalitatea unui popor vreau să vă atrag atenția astăzi: protecția mediului înconjurător și protejarea animalelor. Prima problema, cea a mediului, este extrem de importantă. Problema este că mulți nu realizează gravitatea deteriorării acestuia. Cred cu strășnicie că în școlile din toată lumea, pe lângă materiile de bază ar trebui să se implementeze o nouă materie. Materie care să ,,educe” un popor din ,,fașă” despre importanța menținerii mediului și a biodiversității la un anumit standard.

Noua Zeelandă, este una dintre țările care întodeauna au luptat pentru drepturile animalelor (un conflict major cu Japonia, pe motivul interzicerii braconajului de balene). Una dintre țările care au adoptat și dezvoltat un turism durabil și ecologic (această țară este renumită pentru drumeții, biodiversitate, peisaje frumoase).

Am fost foarte impresionat de faptul că au pus mare preț pe protejarea resurselor, o să vedeți și din poze, ce înseamnă asta. M-am axat pe două tipuri de explorare cât am stat în Dunedin. Un tip de de explorare independentă și un tur ghidat. O să încep cu turul ghidat, un tur care pe mi-l doresc în viitor și în România.

Am găsit o ofertă la un centru de informare turistică, scria doar atât pe broșură: pinguini, albatroși și lei de mare. Minunat zic, turul începe de dimineață cu o vizită a spitalului de pinguini. Nu, nu ați citit greșit, unii au spitale de pinguini, noi nu avem nici măcar de alea pentru oameni. Dar să nu intrăm în polemici politice. Am realizat că acest tip de tur nu este cu nimic asemănător mersului la ZOO. A fost un tur de informare, despre situația reală în care se află speciile de pinguini din întreaga lume. Am realizat cu stupoare cât de cretină poate fi societatea în care trăim, să capturăm sau să ucidem ceva care arată atât de majestuos.

Societatea care aranja aceste vizite, colabora cu unele dintre cele mai mari O.N.G-uri de combatere a braconajului. Și da, în incinta arealului vizitat, aveau un spital care se ocupa de pinguinii răniți. În prezent erau două exemplare, dintre care unul era foarte nostim, deoarece l-au îmbrăcat într-un tricou. Motivul: iși smulgea singur penajul, îngrijitorul spunea că și pinguini pot dezvolta probleme psihice, în cazul de față Mister Pinguin avea o fixație.

Tot în cadrul turului, am ieșit pe o plajă unde pinguinii iși aveau cuiburile. Repet!!! Înafară de arealul cu pinguinii, pe care comunitatea îi avea în trata de diverse probleme, nimic nu era îngrădit, animalele veneau aici de bună voie. Nu sunt deranjate de oameni, nu le este îngrădită libertatea de mișcare. Acest fapt m-a înduioșat, chiar am văzut 3 exemplare de pinguini în libertate, pe câmp, cu oceanul în fața lor, liberi să plece când vor ei. Exemplarele erau puiuți, doi dintre ei erau pinguini albaștri. Ultimul fiind foarte rar întâlnit, am fost onorat să întâlnesc un expemplar din rasa sa (Waitaha).

După pinguini, au urmat leii de mare, la început am vazut doar niște pete negre în peisaj, credeam că sunt pietre. În realitare erau vreo 20 de lei de mare care leneveau cu burticile la soare. Făpturi minunate, o adevărată delectare vizuală. Să îi fi văzut pe copiii de 5,6 ani ce bucuroși erau de această priveliște. Totul constă în educație, nu se intervine cu trieri ale raselor, sau alte inepții întâlnite prin America. Doar în cazuri excepționale se iau unele măsuri, dar și acelea nu sunt drastice. În aceiași zi am putut admira dintr-o barcă, câteva specii de albatroși.

Ziua următoare aveam de gând să pedalez. Am ajuns la un domn acasă, domn care deținea un garaj de biciclete. Când i-am spus de unde vin, a început să râdă și să povestească peripețiile sale pe teritoriul României. Uite că România nu e văzută așa de rău din afară. Omul s-a bucurat de șederea sa la noi, ba chiar în loc de 90 de dolari pe 2 zile de închiriat, am primit bicicleta cu doar 50 de dolari. Și aici am vrut să ajung, pe lângă discount, am primit și o hartă, cu o ,,comoară” a biodiversității. Un loc, o plajă, cunoscută doar de localnici, unde leii de mare se plimbă liniștiți printre turiști.

Am gonit ca nebunul în direcția indicată, să văd ,,minunea”. Și minunea era acolo, nimeni nu păzea această plajă, lumea venea și admira exemplarele curioase și ele la rândul lor. Nu îmi venea să cred, stăteam și mă întrebam, ei cum reușesc să fie atât de civilizați și protectori cu cea ce îi înconjoară. Și răspunsul e simplu și același ca mai devreme, EDUCAȚIE.

Și ca bonus în Dunedin, am dat din greșeală, peste cea mai abruptă stradă din lume, urmează să vedeți în poze despre ce este vorba. Până data viitoare fiți și voi mai buni și aveți grijă ce faceți cu deșeurile alea 😦

P.S exemple de așa NU, întâlnite în alte părți ale globului.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: